duminică, 27 martie 2011

LECTURI SUPLIMENTARE - MICUL PRINT


Aici puteti citi cartea online


MICUL PRINT
ANTOINE DE SAINT-EXUPERY


Opera: Micul print
Autorul: Antoine de Saint-Exupery
Editura: ART
Anul apariţiei: 2008
Felul operei: Epică în proză
Personaje: Micul print, autorul, regele, vanitosul, betivul, businessman, lampagiul, geograful

Prezentarea conţinutului
          Antoine de Saint-Exupery a fost romancier, eseit si reporter francez. Povestirea „Micul Print”, scrisa in anul 1943, avand deviza: „Numai cu inima poti vedea bine, lucrurile esentiale raman acunse ochilor”, s-a bucurat de o mare popularitate fiind tradusa pana in prezent in 110 de limbi.
          Povestea incepe in desertul Sahara, acolo unde, autorul, pilot de avion, aterizeaza fortat din cauza unor probleme la motor. Dupa o noapte petrecuta in pustiul desertului, autorul se trezeste langa el cu un omulet imbracat ca un print care ii cere sa-i deseneze o oaie. Surprizele se tin lant in legatura cu ciudata aparitie. Incet-incet, il descoase pe micul print si ii afla povestea.
          Venea de pe asteroidul B-612,  descoperit in anul 1909 de un astronom turc. Pe acest asteroid mic pe care traia micul print cresteau tot felul de plante, dar el avea grija ca in fiecare zi sa scoata baobabii, altfel acestia i-ar fi ocupat intregul spatiu de pe asteroid. Tot pe asteroid avea si o floare pe o ingrijea, precum si trei vulcani din care doi erau activi.
          In ziua cand a plecat de pe asteroid, se spune ca s-ar fi folosit de niste pasari calatoare, a udat floarea si a curat hornurile celor trei vulcani, asa sa fie in siguranta.
          Calatoria lui incepe pe o planeta pe care domnea un rege. Acest rege era trist pentru ca nu avea nici un supus. I-a propus micul print sa-i fie supus, i-a oferit chiar si functii importante, dar acesta le-a refuzat. Urmatoarea oprire a fost pe o planeta unde traia un om vanitos, adica mandru foc de el. Acestuia trebuia sa-i faci tot timpul complimente despre felul cum arata. A treia planeta, era planeta unde traia un om betiv. El bea pentru ca ii era rusine. Rusine ca era un betiv. Pe a patra planeta gasi un businessman. Acesta socotea toata ziua cate stele a cumparat, cati bani castiga pentru a avea sa mai cumpere alte stele. Pe urmatoarea planeta descoperi un lampagiu. Planeta era ciudata si ea. Era mica si nu avea decat un felinar, iar lampagiul trebuia de cate ori se lasa seara sa aprinda felinarul, iar cand venea dimineata sa-l stinga. A sasea planeta era cea mai mare planeta pe care o vazuse. Aici locuia un geograf batran care i-a povestit despre planeta Pamant. Urmatoarea oprire a fost pe Pamant.
          Tot acest periplu printre planete si oameni diferiti l-a nedumerit pe micul print spunandu-i autorului ca pentru el oamenii mari sunt de neinteles, ca se complica foarte mult cand ar putea face lucrurile sa fie extrem de simple.
Atunci cand a aterizat pe Pamant s-a intalnit cu un sarpe, apoi a vazut muntii cei mari, dupa care a intalnit o gradini cu cinci mii de trandafiri la fel cu floarea pe care el o lasase acasa. Intalni apoi o vulpe care ii ceru sa o imblanzeasca si cu care se imprieteni. El ii explica vulpii ca degeaba exista o gradina cu cinci mii de trandafiri daca nu are cine sa o admire. Pentru el floarea pe care o lasase pe asteroid era cea mai frumoasa.
Urmatorul cu care se intalni pe Pamant era acarul. Dupa acesta urma intalnirea cu negutatorul. Povestirea intalnilor micului print fu intrerupta de autor care ii explica ca numai are apa de baut. Atunci printul il conduse prin desert pana la o fantana. Mare fu mirarea autorului cand descoperi o fantana in toata puterea cuvantului cu scripete, cu ciutura si cu funie, nu cum sunt in desert, adica niste gropi cu apa. Scotand apa din fantana micul print ii explica autorului ce melodie frumoasa canta fantana atunci cand scoti apa din ea.
A doua zi ii spuse ca trebuie sa plece. Se implinise un an de cand aterizase pe Pamant si calatoria lui se incheia aici. Dar i-a lasat un dar: atunci cand se va uita la stele, acestea vor rade pentru el cu acelasi ras ca al micului print.
In urmatoarea zi micul print a disparut. Si de atunci de cate ori se uita la stele, autorul auea parca milioane de clopotei care radeau la el.
Micul print ne-a facut sa vedem importanta lucrurilor marunte si ne-a mai aratat lumea noastra vazuta cu inima nu cu ochii.

miercuri, 9 martie 2011

LECTURI SUPLIMENTARE - Unde fugim de-acasa?


UNDE FUGIM DE-ACASĂ?
MARIN SORESCU

Aceasta este adresa de internet unde poate fi citită cartea online

Opera: Unde fugim de-acasă?
Autorul: Marin Sorescu
Editura: Fundaţia Marin Sorescu
Anul apariţiei: 1967 – reeditată 2003
Felul operei: Epică în proză
Personaje: autorul, copiii acestuia: Mirela şi Radu

Prezentarea conţinutului
          Marin Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseit şi traducător. Opera sa conţine pe lângă poezie, teatru, romane, eseuri, fabule şi literatură pentru cei mici ca: „Unde fugim de-acasă?” – 1967, „Cocostârcul Gât-Sucit” – 1987, „Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic” - 1973 şi „Cirip-Ciorap” – 1993.
          Romanul „Unde fugim de-acasă?” este o odă adusă setei de cunoaştere. Marin Sorescu ne poartă, împreună cu cei doi copii ai săi – Mirela şi Radu, într-o călătorie fantastică în jurul lumii. Prezentarea, în propoziţii care citite cu o anumită intonaţie şi ritm au o rimă interioară, a întregii călătorii are un farmec aparte, arătându-ne că autorul este de fapt un poet înnăscut căruia îi place să scrie poveşti pentru copii.
          În această peregrinare vom avea parte de cele mai atractive descrieri ale celor mai banale activităţi, dar şi ale celor mai fantastice expediţii. Vom desena pe asfalt, vom merge pe lună, vom juca fotbal, dar vom călători şi la Polul Nord, precum şi la cel Sud, vom merge la circ, vom vedea cum este să fi bătrân.
          Marin Sorescu ne poartă pas cu pas, rimă cu rimă prin întregul nostru univers, un univers extrem de complex văzut prin ochii unui copil.
          Cartea debutează cu o sesiune de desenat pe asfalt, apoi cu o plimbare la circ şi la grădina zoologică. Următoarea oprire este la un meci de fotbal. Urmează o călătorie la marea cea mare, apoi în înaltul munţilor, dar nu ratăm nici peisajele şi fauna din Delta Dunării. Autorul ne coboară în adâncul pământului, să vizităm întunecatele peşteri, după care ne leagă de baloane care ne vor duce direct pe Lună. Ne luăm hainele cele groase pentru că urmează o călătorie la Polul Nord. Vom intra în universul poveştilor alături de balaur, de Făt-Frumos, de Zâna Zânelor, de zmeul cel fioros, de gâştele vrăjite şi de calul fermecat. Învăţăm să numărăm ascultând povestea fiecărui număr, ne avântăm în clocotul pieţii să ne tocmim cu precupeţii, apoi ne întoarcem la mare şi ne avântăm în adâncul ei alături de peşti, alge, căluţi de mare şi cochilii de scoici.
          O experienţă deosebită încercăm atunci când autorul ne îndeamnă să devenim pentru o zi bunicii noştri. Ne îmbarcăm pe o corabie din sugativă şi plecăm către Polul Sud. Ne întâlnim cu piraţii, trecem pe lângă Sahara şi nimerim din greşeală tot la Polul Nord. Mergem să vedem cum cad frunzele toamna, dar şi cum începe şcoala. La finalul cărţii, autorul, considerând că am învăţat cam tot ce trebuia şi că am c-am terminat-o cu copilăria, putem intra în adolescenţă fumând o ţigară, binenţeles dacă vrem.